Scrisoare Dumitru Cristian Amzăr catre Ioan Grigorescu, Dragus, 1929, legionar

D 3. 2 pagini .Dumitru Cristian Amzăr (21 octombrie 1906, Cerşani, com. Suseni, jud. Argeş – 10 martie 1999, Sigmaringen, Germania) Publicist cu preocupări de sociologie, etnologie şi filosofie. Urmează Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti (licenţa în 1930, sub îndrumarea lui N. Ionescu). Ca discipol al lui Gusti, participă (1929–1931) la cercetări monografice de teren. Ulterior, se detaşează de cele două şcoli în cadrul cărora s-a format (şcoala sociologică a lui Gusti şi şcoala filosofică a lui N. Ionescu), intrând în polemici cu foştii săi colegi. Îşi continuă pregătirea filosofică în Germania; la Freiburg, îl audiază pe Heidegger (1932–1934). Oferă (1934), în colaborare, prima versiune integrală în limba română a Criticii raţiunii practice. Se numără (1935) printre fondatorii şi redactorii revistei de cultură Rânduiala. Arhivă de gând şi faptă românească (alături de E. Bernea, I. I. Ionică şi I. Samarineanu). În 1939, este profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi (din 1940) – secretar de presă în cadrul Legaţiei României de la Berlin. Rămâne în Germania, unde, printre altele, este lector de limba şi literatura română la Universitatea din München, apoi profesor de filosofie la Wiesbaden. Îşi susţine doctoratul în filosofie la Mainz, cu teza Der walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. OPERA D.C.A. şi-a situat întreaga gândire sub auspiciile conceptului de rânduială, văzut, în dimensiunea lui ontologică, drept legea eternă şi ne-nduplecată a tuturor alcătuirilor şi începuturilor acestei lumi . Asociind rânduiala (considerată o categorie a gândirii în spaţiul românesc) cu heideggerianul das Sein , D.C.Amzăr. conferă termenului sensul de ordine, soartă, plinătate, armonie, înfăptuire, adevăr, dreptate, întemeiere, atribute care, însumate, dau ordinea ideală. Ambiţia lui filosofică a fost să restituie panoramic o Weltanschauung autohtonă din perspectiva acestui cuvânt specific a cărui generozitate semantică  elucidează în bună măsură spiritul românesc .  CĂRŢI DE AUTOR : Naţionalismul tineretului, Rânduiala 2 , Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1936 ; Naţionalismul partidelor, Bucureşti, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, aprilie 1937 ; Der walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumaenienbildes im 18 Jhdt, Wiesbaden, 1961; Gând, cuvânt şi faptă românească, ed. îngrijită de M. Diaconu, Bucureşti, Editura Eminescu, 2001 ; „Începutul sforţării proprii, Kant în româneşte” (prefaţă la Critica raţiunii practice); Sociologia şezătorii ,1930–1931); Sensul pacifismului contemporan ; Jurnal berlinez, ed. îngrijită de D. Mezdrea şi D.D. Amzăr, Bucureşti, Editura România Press, 2005; Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu, ed. îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr, Bucureşti, Editura România Press, 2006.