Sfantul Constantin Brancoveanu ?i bra?ovenii - Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean

Carte aparuta în 2014 la Editura Andreiana , Sibiu , 445 pag , prefata scrisa de Dr. Laurentiu Streza .

Pasaje din carte : 

" Oricine strabate Brasovul , si îi este dat sa faca popas de odihna in stravechea vatra istorica a Scheilor Brasovului , nu poate sa nu fie surprins de particularitatea acestei asezari in care arhitectura brâncoveneasca este marturisita de toate vechile case care nu au conoscut ultragiile kitsch-ului modern .
Mai putin cunoscute ( unele chiar inedite ) sunt marturiile ramase pâna astazi pe manuscrise din Scheii Brasovului , pentru ca marii istorici ( Iorga ,St Metes , Ioan Jinga ) l-au vazut pe marele voievod Constantin Brâncoveanu mai mult în relatii cu cetatea Brasov si mai putin cu românii din Schei. " 

Catastife , hrisoave , manuscrise , inscriptii , toate acestea au fost studiate de catre Pr. Vasile Oltean , directorul Primei Scoli Românesti din Brasov , acum dezvaluite si publicului larg  ( cartea contine fotografii ale acestor documente ) .

" Înca de la prima venire Constantin Brâncoveanu îsi marturiseste sentimentul de afectiune fata de brasoveni , afectiune care de confirma mai ales dupa anul 1690. Ca dovada , deja în 1701 cumparase case in Schei si un han in Bartolomeu (...) instalând in cele doua case de pe strada Brâncoveanu pe cele doua fiice ale sale ."

" Situat la întâlnirea tuturor drumurilor care duceau spre Moldova si Muntenia si la cotitura spre tot tinutul transilvanean , Brasovul s-a bucurat întotdeauna de o prezenta demografica remarcabila . Numeroasele marturii documentare ne-au îngaduit sa urmarim evolutia istorica si demografica a Brasovului de-a lungul tuturor timpurilor .
În urma cercetarilor arheologice facute de colectivul Muzeului de Istorie Brasov , reiesea cu claritate ca în perimetrul Brasovului ( azi zona Schei , Blumana si Bartolomeu ) erau asezari ale populatiei romanesti autohtone . ( ... )
Fragmentele ceramice gasite pe Tâmpa si la Pietrele lui Solomon , in cotlonul denumit " între pietre " , provin de la populatia româneasca a vechilor asezari din aceasta parte a orasului , care folosea probabil , locurile respective tot ca adaposturi in vremuri grele "