Tabel cu semnăturile învățătorilor Ion Creangă, C. Grigorescu și V. Receanu, 1866

Tabel cu semnăturile olografe ale învățătorilor Ion Creangă, C. Grigorescu și V. Receanu (alături de care Creangă realizează primul abecedar românesc modern) completat recto-verso. Tabelul este datat olograf „Marți în 1 Novemvriu 1866”, respectiv „Miercuri în 2 Novemvriu 1866” și cuprinde 8 semnături olografe ale scriitorului. Ion Creangă (1837-1889) a fost nu doar celebrul autor al Amintirilor din copilărie și al Povestirilor, ci și învățător, numit de Titu Maiorescu, lider al Societății Junimea, al cărei membru era și Creangă. În 1864, tânărul Ion Creangă, pe atunci diacon înscris la Școala preparandală de la Trei Ierarhi din Iași, unde îl avea ca profesor și director pe Titu Maiorescu, a fost numit prin decret domnesc institutor provizoriu la clasa I-a, secțiunea a II-a, a școlii primare (vasiliene) Trei Ierarhi. Începe astfel o lungă carieră în care scriitorul a slujit cu pasiune în învățământ (chiar și pe timpul destituirii sale vremelnice, între 1872 și 1874), până la agravarea bolii sale, spre sfârșitul vieții. Tabelul datează din perioada în care Creangă era învățător și apare doi ani mai diferență de apariția lucrării „Metodă nouă de scriere și cetire” pentru uzul clasei I primară, cunoscută public drept „Abecedarul lui Creangă”. Lucrarea a apărut la Iași, în 1868, și a avut 23 de ediții succesive, până în 1893.