Thorstein Veblen-Teoria clasei de lux

Teoria clasei de lux, Thorstein Veblen ||raritate||

Titlul original: The Theory of The Leisure Class
Coperta: hardcover
Traducator: Smaranda Nistor
Dimensiuni: 14.5 x 20.5 cm
344 pagini

Teoria clasei de lux de Thorstein Veblen este a patra carte din Co-lectia de economie, un proiect realizat în parteneriat cu Business Magazin si sustinut de OTP Bank – o selectie de carti “clasice” despre principiile de functionare a economiei.
Munca este bratara de aur, se spune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poarta bratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste în Teoria clasei de lux:despre cei care îsi fac o slujba din a nu munci.
O viata fara griji, în care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici si consumerismul, caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ”.
Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne ale bunastarii si ele trebuie sa fie cât mai batatoare la ochi. Se da o lupta între clasa industriala, al carei motor este instinctul artizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada – altfel spus, între cei care fac si cei care îsi aroga dreptul de proprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptati pentru supravietuire.
Depasind cu mult economia politica, Teoria clasei de lux, publicata în 1899, si-a depasit cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolut obligatorie.
"Veblen ignora convingerea curenta ca, în principiu, o carte de teorie economica si una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri în comun. Sau ca, daca au, atunci ar trebui probabil ca întâlnirea lor sa produca o abordare militanta – în cazul de fata, o lunga demascare a viciilor burgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propune însa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si sa eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."
CRENGUTA NICOLAE, REDACTOR SEF ADJUNCT, BUSINESS MAGAZIN
"Veblen satirizeaza consumul de dragul consumului, în care nu se aplica legea utilitatii marginale si unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa în 1899 în America este foarte actuala pentru România anului 2009, pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi în economiile emergente. Smecherii cu masini sport rosii si pitipoancele cu aspiratii, capitalistii îmbogatiti de stat, cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu un crocodil pe piept – iata tot atâtea simboluri ale capitalismului românesc si ale elitei economice de la noi, pe care le veti vizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisa într-un alt timp si spatiu. Peste tot însa clasa de lux, oriunde si oricând, a dat societatii mai putin decât a luat de la ea."
LIVIU VOINEA, DIRECTOR EXECUTIV, GRUPUL DE ECONOMIE APLICATA