Vantul prin salcii - Kenneth Grahame

?Pentru ca venise vremea curateniei de primavara, Sobolul muncise din greu toata dimineata. Mai intai maturase, dupa care stersese praful; apoi se urcase pe scari, pe praguri si pe scaune, spoind totul cu var. Si tot asa, pana ce ajunse sa aiba gatul si ochii plini de praf, blana sa neagra sa fie varstata cu dungi de var, spatele sa-l doara, iar bratele sa-i amorteasca de oboseala. Primavara isi facea simtita prezenta vesela pe cer, in pamantul de sub picioarele sale si de peste tot in jur, patrunzand chiar si in casuta lui intunecata si modesta cu aerul ei de multumire divina si de dor.?