Ventrilocul, Corin Braga

Suspendata intre visare si trezie, lumea in care Fulviu Friator, un tanar solitar avand stranii talente de ventriloc, plonjeaza odata cu moartea parintilor sai este un abis al incongruentelor si al absurdului. Chinuit de aparitii grotesti si cosmaruri lipsite de logica, Fulviu o intalneste pe Luiza Textoris, iar cei doi se vad aruncati in mijlocul unor drame de familie ce le reorienteaza destinele, riscand sa-i aduca in pragul nebuniei. Nevoiti sa-l infrunte pe demonul viselor, sa discearna intre real si inchipuire si sa invete cum sa controleze imaginile terifiante care ii bantuie, cei doi pornesc intr-o calatorie de refacere a legaturilor cu trecutul familiei, descoperind, totodata, cine sunt cu adevarat. Totusi, nici macar amintirile nu par sa mai corespunda intamplarilor evocate, intrucat devin prizonierele unui univers ale carui planuri temporale sunt inghitite de malaxorul unor constiinte fragmentate. Tulburator de lucida chiar in delirul pe care il inregistreaza treptat, naratiunea se tese ca o plasa de intrebari fara sfarsit, alimentand angoasa devoratoare si reflectand, ca intr-o oglinda crapata, franturi dintr-o realitate fisurata tocmai in punctele sale de convergenta cu oniricul.