VIATA SFANTULUI BENEDICT SI REGULA BENEDICTINA

Aparitia acestei carti în limba româna constituie un eveniment editorial, întrucât este pentru prima data în care aceasta carte, una dintre comorile tezaurului patristic al Bisericii Catolice, apare în tara noastra. Ea are doua parti distincte: Viata sfântului Benedict si Regula benedictina. Traducerea a fost realizata de surorile benedictine din Manastirea "Maica Unitatii" din Viisoara - Piatra Neamt, care urmeaza îndeaproape faimoasa Regula benedictina, conform careia viata din manastire este stabilita ca într-o familie, astfel încât abatele este tratat ca un parinte spiritual, iar calugarii ca frati. Calugarul benedictin îl cauta pe Dumnezeu si raspândeste pacea prin rugaciune si munca (de aici faimosul dicton "ora et labora" - "roaga-te si munceste"). Benedict s-a nascut (480) în Nursia (Norcia, Umbria) ca fiul unui om bogat. El a început împreuna cu fratele sau sa duca o viata sfânta, plina de rugaciune si de asceza. Li s-a alaturat si sora lor, Scolastica. A murit în anul 547. Întemeierea Ordinului Benedictin si reformarea traditiilor monastice anterioare existente în Occident i-au meritat supranumele de parintele monahismului occidental. A avut o viata traita în stralucirea adevarului, si nu în luminile colorate ale politetii si ale conformismului. Papa Paul al VI-lea l-a caracterizat astfel: "Fauritor al unitatii, maestru al civilizatiei, în primul rând crainic al lui Cristos si întemeietor al vietii calugaresti în Occident, Benedict cu fiii sai spirituali au adus Europei progresul crestin prin cruce, prin carte si plug". Pentru aceasta, sfântul Benedict este considerat, din 1964, patron protector al Europei. Unul dintre papii care au urmat stilul sau de viata modesta a fost papa Grigore cel Mare (590-604), autorul acestei carti. A fost si primul calugar care a devenit papa, fiind benedictin. Mare aparator al monahismului, el îsi transforma casa parinteasca de pe Colina Caelius din Roma într-o manastire închinata sfântului apostol Andrei, în care-i adaposteste pe calugarii benedictini alungati din manastirea Monte Cassino de catre longobarzii care încercau sa cucereasca Peninsula Italica. Grigore însusi se retrage aici dorind sa ramâna un simplu calugar benedictin. Dupa multe secole, Manastirea "Sf. Andrei" va fi dedicata celui care a întemeiat-o, sfântul Grigore (Manastirea "Sf. Grigore cel Mare de pe Caelio"). Mare reformator al vietii spirituale din timpul sau, papa Grigore I cel Mare a scris, printre alte lucrari, si "Cartea regulii pastorale", adresata preotilor, în care vorbeste despre cumpatarea prin asceza. Partea a doua a acestui volum cuprinde celebra Regula benedictina, prezentata în 73 de capitole. Ea reprezinta o sinteza a traditiilor monastice anterioare, iar firul rosu al acestei Reguli este sfintirea calugarului prin viata comunitara si prin rugaciune. Nu trebuie sa cautam în istorie pentru a vedea actualitatea acestui sfânt, ci trebuie sa privim la drumul pe care îl strabate acum Biserica; actualul papa si-a ales numele Benedict, si odata cu acest nume, si spiritul dialogului si al deschiderii, cu care îsi va împlini misiunea de pastor pentru care a fost asezat pe scaunul lui Petru. Andrei Dumitrescu////////////Autor Papa Grigore cel Mare Titlu Viaţa sfântului Benedict şi Regula benedictină Editura Sapientia Colecția Viețile sfinților An apariție 1 ian. 2009 Număr pagini 212