Zana Zorilor - Ioan Slavici

"A fost odat? un imp?rat, un imp?rat mare ?i puternic; imp?r??ia lui era atat de mare, incat nici nu se ?tia unde se incepe ?i unde se sfar?e?te. Unii ziceau c? ar fi f?r? de margini. Iar al?ii spuneau c? ?in minte de a fi auzit din b?trani c? s-ar fi b?tut odinioar? imp?ratul cu vecinii s?i, din care unii erau ?i mai mari ?i mai puternici, iar? al?ii mai mici ?i mai slabi decat dansul. Despre imp?ratul acesta a fost mers vorba cat e lumea ?i ?ara, cum c? cu ochiul cel de-a dreapta tot rade, iar? cu cel de-a stanga tot l?cr?meaz? neincetat. In zadar se intreba ?ara, c? oare ce lucru s? fie acela, c? ochii imp?ratului nu se pot imp?ca unul cu altul. Dac? mergeau voinicii la imp?ratul, ca s?-l intrebe, el zambea a rade ?i nu le zicea nimic. A?a r?mase vrajba dintre ochii imp?ratului o tain? mare despre care nu ?tia nimeni nimic, afar? de imp?ratul."