MANUSCRIS THEODOR V. STEFANELLI, IMPRUMUTAT LUI I.DRAGOSLAV = DATE STATISTICE ISTORICE DIN BUCOVINA // 1900
-
Produs:Second Hand, Fără garanție
-
Numar articol:170268046
-
Disponibilitate:Indisponibil
-
Preț:150,00 Lei
-
Anuntul a expirat la:31.01.2015, 17:49
-
Ai o nelamurire?
-
Vandut de:
-
Vinde si tu:Pune in vanzare un produs ca acesta
-
Optiuni:
Descriere
Vânzatorul este direct răspunzator pentru produsul afișat în această pagină.
Disponibilitate: Indisponibil - Vezi produse similare
Specificatii
STARE MANUSCRIS - FOARTE BUNA
FORMAT : 34 * 21 CM
NR PAGINI MANUSCRIS - COPERTA CE POARTA INSEMNARILE LUI I.DRAGOSLAV + 30 FIILE SCRISE PE O SINGURA PARTE
MANUSCRISUL ESTE SCRIS DE TEODOR V.STEFANELLI.
MANUSCRISUL A FOST EDITAT IN ANUL 1901.
CALIGRAFIE FOARTE FRUMOASA.
Teodor V. Ştefanelli
Teodor V. Ştefanelli (pseudonimul
literar al lui Theodor V. Ștefaniuc; 18 august 1849, Siret, judeţul
Suceava - 23 iulie 1920, Fălticeni, judeţul Suceava) este un
istoric, prozator, traducător, dramaturg şi memorialist. S-a născut
în familia negustorului Vasile Ştefăniuc, staroste al breslei
cojocarilor, adoptând mai întâi numele de Ştefăniu, cu care a şi
semnat unele scrieri, apoi, definitiv, pe acela de Ştefanelli. A
urmat şcoala primară în oraşul natal, apoi liceul la Cernăuţi
(1861-1869), unde un timp e coleg cu Mihai Eminescu. După
bacalaureat, se înscrie la Facultatea de Drept din Viena (1869),
susţinându-şi doctoratul în 1875. Devine membru al Societăţii
România Jună, al cărei secretar a fost un timp şi pentru care a
alcătuit textele câtorva cântece studenţeşti, fiind şi unul din
organizatorii serbării de la Putna (1871). A contribuit substanţial
la întemeierea Societăţii Arboroasa a studenţilor români din
Cernăuţi, scriind şi textul unui imn pe muzică de Ciprian
Porumbescu.
Între 1876 şi 1882 a funcţionat ca judecător la Câmpulung
Moldovenesc, înfiinţând aici şi un teatru de amatori. Magistrat la
Suceava între 1882 şi 1888, a avut din nou prilejul să îşi
desfăşoare aptitudinile de îndrumător, sprijinind fondarea
Societăţii Şcoala Română din Suceava, a colecţiei „Biblioteca de
petrecere şi învăţătură pentru tineretul român" şi a „Revistei
politice" (1886). Din 1889, timp de 14 ani, este şef al
Judecătoriei din Câmpulung, din 1903 consilier la Curtea de Apel
din Lemberg, iar din 1909 consilier la înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie din Viena. Deputat în Dieta Bucovinei din partea
Partidului Naţional Român, a militat pentru unirea cu ţara.
Pensionat în 1910, s-a retras, în timpul primului război mondial,
la Fălticeni. Principala lui preocupare a fost aceea de a contribui
la mai buna cunoaştere a istoriei Bucovinei (Câteva date
statistice şi istorice din Bucovina, 1881, Istoricul luptei
pentru drept în ţinutul Câmpulungului Moldovenesc,
1911, Documente din vechiul ocol al Câmpulungului
Moldovenesc, 1915). A fost ales în 1910 membru al
Academiei Române, după ce fusese, din 1898, membru
corespondent.
Ca scriitor, Ştefanelli debutează în „Foaia Soţietăţii
pentru Literatura şi Cultura Poporului Român în Bucovina" (1869),
cu descrierea unui obicei popular: Drăgăiţa şi Papaluga. Continuă
cu nuvele, amintiri şi versuri, în calendarele scoase de aceeaşi
societate, apoi în „Convorbiri literare", „Aurora română", „Revista
politică", „Arhiva", „Gazeta Bucovinei", „Transilvania", „Junimea
literară" etc. Ţinând, într-o măsură, de memorialistică, nuvelele
şi povestirile sale au, de obicei, personaje din mediul rural.
Reprezentativă este Uitutul. Povestire din munţii Bucovinei.
Autorul reuşeşte să treacă adesea de simpla relatare, ca
în povestirea Un omor. Din reminiscenţele unui criminalist.
Contribuie la aceasta umorul blând şi complice, care colorează
faptele din realitate şi aşază scrierile lui în apropierea unor
specii folclorice precum snoava. Dar capacitatea de invenţie este
redusă, ceea ce face ca substanţa povestirilor să fie
inconsistentă. Cu toate acestea, stilul se remarcă prin fluiditate,
iar plasticitatea limbajului e pusă în evidenţă de rime interioare
şi întorsături de frază, de cele mai multe ori generate de
folosirea expresiilor populare.
Două piese într-un act, După teatru şi Un trandafir în livree, incluse în repertoriul teatrelor de diletanţi din Transilvania, sunt comedii de situaţie. Coleg de clasă şi, apoi, de universitate cu Mihai Eminescu, Ştefanelli a publicat în 1914 un volum de amintiri despre marele poet, carte dintre cele mai serioase şi documentate din câte s-au scris, alături de paginile lui Ioan Slavici. Informaţii preţioase, fapte şi amănunte referitoare la felul de a fi al lui Eminescu, expresii şi lecturi preferate - toate participă la conturarea unei imagini verosimile a personalităţii eminesciene. Bun cunoscător al limbii germane, Ştefanelli a tradus, fără talent însă, poezii de Heinrich Heine, Emanuel Geibel, precum şi scurte povestiri de K.E. Franzos şi Carmen Sylva.
Opera literară
• Originea câmpulungeană a lui Gavriil, mitropolitul Kievului, Bucureşti, 1901;
• Eudoxiu Hurmuzachi, Cernăuţi, 1913;
• Amintiri despre
Eminescu, Bucureşti, 1914; ediţie
îngrijită de Pavel Ţugui, Craiova, 1996.
Traduceri
• Franz Hoffmann, Loango, Suceava, 1886.
Modalitati de livrare si plata
LIVRARE
PLATA
- - Ramburs
Politica de retur
- - Produsul nu se poate returna.