Cartea cu delfini

\"Aveam 25 de ani când m-am apucat, ca-n Voltaire, sa-mi lucrez gradina si când am descoperit ca tot ce e firesc e miracol. Cred ca este cea mai mare descoperire pe care am facut-o în viata. În afara de sentimentul ca nu sunt niciodata singura, aceasta recunoastere continua a minunii este pentru mine definitia lui Dumnezeu.\r\n\r\nÎnrudirea mea cu Eminescu si Blaga este de natura mai mult spirituala decât stilistica. Asa cum toata lumea observa în copilarie ca seman cu bunicul, desi el era un taran batrân, iar eu o fetita nascuta la oras, sunt mândra ca seman cu ei, desi apartinem fiecare altui fragment al istoriei poeziei, pentru ca, de fapt, nu paginile, ci sufletele noastre seamana.\r\n\r\nCred ca a fi liber oricând si oriunde înseamna a gândi totul cu propriul tau cap, a supune totul spiritului tau critic, fara a accepta controlul nici unei cenzuri, oricât de corecte. Libertatea este refuzul fiecarui om, în fiecare clipa, de a lasa pe altul sa gândeasca în locul sau.\r\n\r\nEram destul de mica atunci când mi-am dat seama ca este mult mai simplu sa fii bun decât sa fii rau. Am avut întotdeauna un fel de mirare amestecata cu mila fata de cei ce faceau rau, când asta presupunea efortul de a-l face. Cu timpul, am ajuns sa cred ca omul - care se naste bun - trebuie doar sa aiba grija de acest dar primit la nastere, sa nu-l piarda, sa nu-l degradeze, sa-l exerseze ca pe orice talent care, neexersat, dispare.\" - ANA BLANDIANA\r\n