Dacopatia si alte rataciri romanesti

„«În vremurile noastre de presupus acces la totalitatea informatiei, orice mitologie este o ratacire», scrie Dan Alexe în noua lui carte. Iata o veste proasta pentru cei deprinsi sa-si duca viata îngenunchind în fata padurii nationale de eroi si statui: voievozi, poeti sau calugari scuturati de frisonul profetiei. Dacopatia si alte rataciri românesti propune un tip de deconstructie care ar putea sa-l expuna pe autor oprobriului public. Si totusi, riscul merita asumat. De ce? Fiindca exista în gândirea noastra o sumedenie de fixatii, obsesii, fobii si convingeri care se cer disecate, explicate si întelese. Narcisismul delirant, protocronismul în placi, proastele deprinderi familiale, pedagogia punitiva sau mândria de-a fi urmasii unor daci care vorbeau latina înaintea romanilor sunt teme care merita sa fie puse în discutie. Pentru asta e nevoie de inteligenta, informatii credibile, argumente, cultura si stil. Dan Alexe întruneste toate aceste criterii, ceea ce-i permite sa deseneze o harta a mentalului românesc, a subrezeniilor si anomaliilor lui. Cu verva si umor, el trece de la cliseele asa-zisei bucatarii carpatine la fonologie, de la complexul natiei nebagate în seama la importurile lexicale tiganesti si de la Icoanele neamului la depresie si nefericire. Cine deschide Dacopatia si alte rataciri românesti trebuie sa stie ca va gasi în paginile ei atacuri excelent dirijate împotriva prostiei, mitizarii frenetice, exceptionalismului bastinas si cliseelor.“ (Radu PARASCHIVESCU)\r\n\r\n„Un simbol nimerit al identitatii de substitutie, cautata astazi de multi români si numita de mine dacopatie, este «chipul lui Decebal» care slujeste coperta acestei carti, precum si faleza Dunarii acolo unde traversase Traian. Da, basorelieful cu Decebal: cea mai înalta sculptura în piatra din Europa (55 de metri), cioplita în stânca de 12 sculptori-alpinisti, ale carei lucrari au durat 10 ani (1994–2004), ideea si finantarea (un milion de dolari) apartinându-i lui Iosif Constantin Dragan. Inscriptia de la baza statuii, Decebalus rex – Dragan fecit, care combina un nume slavon (Dragan) cu o banala formula epigrafica latina (X fecit), mi se pare revelatoare pentru golul identitar românesc de azi. Tocmai acest contradictoriu gol identitar e cartografiat în prezenta carte, fara însa a se propune modalitati de a-l umple. Cartograful cultural poate doar constata, informa, amuza, alerta. E ceea ce am încercat sa fac. Semper valete.“ (Dan ALEXE)\r\n