Ghid pentru realizarea proiectului de diploma. Cu exemple din domeniul Calculatoare si Tehnologia informatiei - Silviu Ionita, Petre Anghelescu

Prin aceasta lucrare dorim sa oferim studentilor un ghid orientativ despre cum se alege o tema de proiect, cum se definesc cerintele, care sunt pasii de dezvoltare aplicativa si cum se structureaza materialul scris si cel de prezentare. Dorim de asemenea sa constientizam viitorii ingineri cu privire la importanta activitatii de proiectare si a responsabilitatii pe care aceasta o presupune. Am considerat cel mai potrivit sa descriem aceste lucruri prin unele exemple concrete, constând în proiecte de diploma la care autorii lucrarii de fata au fost îndrumatori pe parcursul mai multor ani. Cu toate acestea, lucrarea de fata nu este o culegere de proiecte “la cheie”, de aceea se cuvine sa motivam demersul nostru pentru elaborarea si publicarea unei astfel de lucrari. Motivatia pentru a scrie aceasta carte o datoram în totalitate studentului nostru de astazi al carui profil este definit de societatea informationala în tranzitie catre cea a cunoasterii. Ne este cel mai la îndemâna sa definim profilul studentului contemporan prin comparatie cu al celor din anii ’80 si ’90. Astfel, în intervalul marcat de ultimele trei decenii, în tara noastra, ca dealtfel în întreaga lume, s-au produs tranzitii fundamentale pe trei planuri: tehnologic, demografic si politic. Acestea au produs în societate schimbari chiar radicale de ordin mental, metodologic si legislativ. Prin urmare profilul comportamental, statutul social si perspectivele profesionale ale studentului de astazi sunt semnificativ diferite comparativ cu generatiile anilor ’90 si mai ales ’80. În argumentul de fata am putea face abstractie de domeniul de studiu, considerând generic studentul Bologna. Totusi experienta personala ne impune sa ne adresam cu precadere studentilor din domeniul ingineriei, si mai cu seama celor din domeniul calculatoarelor si tehnologiei informatiei, dar si domenii de studiu înrudite.
 Dupa parerea noastra exista trei factori principali care contribuie la dezvoltarea capacitatii studentilor de a elabora proiecte: practica de domeniu si de specialitate, coerenta tematica dintre cursuri si aplicatii, însusirea metodologiilor de proiectare specifice. Acesti factori au suferit schimbari pe parcursul mai multor ani, astfel ca generatii de absolventi au traversat diverse perioade de reforma care au influentat modul de abordare a activitatilor de proiectare în facultate. Astfel, din motive în majoritatea lor obiective, în prezent, practica studentilor nu se mai desfasoara unitar si organizat în industria de profil, asa cum se facea în anii ‘80 si în primii ani dupa 1990. Sistemul a cedat în fata unui model mult mai flexibil si aparent mai simplu pentru institutii, dar în realitate mai greu de urmarit si cuantificat: practica individuala la firme. Aceasta maniera, în general, degreveaza de responsabilitate cadrele didactice, care ar trebui sa urmareasca practica si tinde sa formalizeze activitatea practica, inclusiv evaluarea acesteia prin prezentarea de regula a unei adeverinte de efectuare a practicii. Eterogenitatea profilului firmelor, gradul de interes diferit acordat de catre studenti activitatii, lipsa controlului sistematic asupra desfasurarii practicii si nu în ultimul rând formalismul evaluarilor se reflecta negativ asupra gândirii ingineresti a studentilor si asupra capacitatii lor de a elabora proiecte bazate pe cerinte reale. Prin urmare, trebuie sa admitem ca exista un minus din acest punct de vedere, mai ales ca, în general, în planurile de învatamânt actuale nu se mai regaseste o perioada distincta de stagiu (la firme sau la institute) pentru elaborarea proiectului de diploma. Acest minus poate fi compensat însa prin îmbunatatirea celorlalti doi factori de care depinde orientarea studentilor spre activitatile de proiectare respectiv coerenta tematica dintre cursuri si aplicatii si însusirea metodologiilor de proiectare specifice.
Cresterea continua a accesului la Internet începuta în anii '90, marcând trecerea la “societatea informationala” a sporit exponential posibilitatile de informare si documentare, cu efecte nepretuite în mediile universitare si nu numai. Accesul rapid la diverse metodologii de proiectare, la exemple variate si idei de proiecte precum si schimbul de opinii în sistem forum au generat o noua mentalitate de întocmire a proiectelor de catre studenti. La polul opus, în sens negativ, efectele s-au manifestat în general prin scaderea originalitatii, a creativitatii si a contributiei personale a studentului în favoarea preluarii unor proiecte postate pe internet.
Alte efecte se manifesta în prezent asupra metodelor de abordare a proiectelor datorita mediilor de proiectare asistata de calculator. Fara a contesta importanta covârsitoare a mediilor CAD/CASE în inginerie vom spune doar ca acestea nu trebuie sa substituie cunoasterea de catre studenti a fundamentelor matematice, a modelelor si algoritmilor necesare proiectului. De asemenea, utilizarea mediilor de programare de nivel înalt determina în rândul studentilor tendinta de oarecare superficialitate pentru cunoasterea de exemplu a structurii claselor software, a detaliilor de implementare a unor metode, sau cu privire la rolul librariilor incluse. Gândirea algoritmica este în general afectata, deoarece în procesul de proiectare studentul are tendinta de a integra module de program predefinite, sau si mai grav, preluarea în întregime a unor aplicatii software existente fara a întelege macar principiile de functionare. Am putea spune ca astfel de practici sunt marginale si totusi, constatam an de an, ca absolventii nostri se concentreaza excesiv pe “cum functioneaza” si nu pe “cum se face”.
Majoritatea universitatilor din tara au postat pe site-urile proprii îndrumare, metodologii si instructiuni pentru elaborarea proiectelor de diploma, vizând atât partea de continut, cât si pe cea formala de prezentare a continutului. Cu toate acestea, constatam adesea în proiectele de diploma excesul descriptiv în defavoarea demersului de analiza si proiectare a solutiilor. Absenta problematizarii, introducerea generala, care adesea se prelungeste prin continut nerelevant în partea de fundamente teoretice, urmata de o implementare descrisa mai mult în termenii unui manual de utilizare, conduc la un caracter formal, constatat din pacate la unele proiecte de diploma. Un rol major în corectarea acestor deficiente si tendinte revine cadrelor didactice îndrumatoare.   
În prezent omenirea se afla în plina tranzitie, de la societatea informationala la societatea bazata pe cunoastere. Profilul studentului de astazi trebuie sa evolueze din punct de vedere moral si profesional catre standarde înalte de competenta dar si de etica. Din punct de vedere pedagogic, consideram ca cele mai potrivite abordari educationale sunt cele constructiviste, în care proiectele aplicative si studiile de caz constituie baza dezvoltarii competentelor oricarui absolvent de studii superioare.
Lucrarea de fata se doreste a fi de ajutor studentilor, cadrelor didactice si posibil oricarui cetatean cu apetit pentru logica, rigoare si lucru bine facut.

Prof. univ. dr. ing. Silviu Ionita

Pitesti, Septembrie 2011