Titan, aparatamentul 290

Apartamentul 290 al unui bloc din Titan este reperul unic si neschimbator, o singura data mentionat, dar mereu prezent, intr-un dans ritual. Un dans pe o muzica doar de Nora Iuga stiuta, in care se prind (si din care se desprind) gratios amintiri si rime, oameni dragi de astazi si dintotdeauna, locuri magice din Sibiul iubit, crampeie de versuri, acorduri din cantece aproape uitate, luna lui Lorca, premiile si interviurile, cafeaua, fiorul traducerii si multe, multe altele. Totul sub semnul lui 95 si al asteptarii infrigurate a lui 100, pe care autoarea il sarbatoreste anticipat prin cuvinte – in fapt, punerea pe hartie a ritmurilor pomenite mai sus e tot un fel de traducere. Sunt cuvinte care, dupa cum bine ni se explica dintru inceput, ne ajuta sa o recunoastem pe Nora Iuga, in tristetile si in trasnaile ei.\r\n \r\nNora IUGA s-a nascut pe 4 ianuarie 1931. Este poeta, prozatoare, traducatoare, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a PEN Club.\r\n \r\nA publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978, 2020), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piata cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Capricii periculoase (1998, 2020), Autobuzul cu cocosati (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), ciinele ud e o salcie (2013), asculta cum pling parantezele (2016), Fetita cu o mie de riduri (2021), Fetita striga-n pahar (2023), 93 (2024, antologie de poezii, 1968-2024) si Sopirla din groapa comuna (2025).\r\n \r\nA tradus din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller, precum si carti pentru copii. In anul 2007 a primit Premiul „Friedrich Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. A fost decorata in Germania cu ordinul „Crucea de merit” in grad de cavaler (2015) si in Romania cu Ordinul National „Pentru Merit” in grad de comandor (2017). De asemenea, a primit Decoratia Regala „Nihil Sine Deo” acordata de Casa Regala a Romaniei (2025).\r\n \r\nLa Editura Polirom a mai publicat volumele Sexagenara si tinarul (2004, 2012), Sapunul lui Leopold Bloom (2007, 2025), Hai sa furam pepeni (2009, 2015), Harald si luna verde (2014, 2016), Lebada cu doua intrari (2016, 2017), mai dragut decit Dostoievski (2017, in colaborare cu Angela Baciu) si Hipodrom (2020, 2023).