Melatonină lichidă (citrice vanilie)59ml.

Ce este melatonina?

Melatonina reglează ciclul somn-veghe în organism - aceasta
înseamnă că hormonul afectează momentul în care ne simțim obosiți. În acest sens
lumina joacă un rol cheie în acest sens, deoarece stimulează retina ochiului și apoi
apoi acționează asupra glandei pineale a creierului, unde transformă serotonina, o substanță mesager, în melatonină
este produsă.

Iată ce face lumina în corpul nostru

Dacă nu există nicio tulburare sau boală în organism, retina
lumina către retină asigură producerea unei cantități mai mici de melatonină, iar
faza de veghe. Când există mai puțină lumină - de exemplu, noaptea - glanda pineală
produce mai multă melatonină și devenim obosiți. În timpul zilei, nivelul de melatonină
este de aproximativ cinci până la douăsprezece ori mai scăzut decât noaptea.

Contrapartea naturală a melatoninei este cortizolul, hormonul stresului. În timpul dimineții
pe măsură ce se apropie dimineața. În schimb, producția de melatonină scade.
Melatonina crește producția de enzime antioxidante precum glutation peroxidază
și superoxid dismutaza. Acestea, la rândul lor, au un efect pozitiv
asupra sistemului imunitar în lupta împotriva bolilor (simple
răceli până la cancer).

Cauzele posibile ale deficitului de melatonină sunt complexe: acestea includ
anumite medicamente (cum ar fi antihipertensivele sau anticoagulantele)
expunerea îndelungată la soare pe timp de vară, deficitul de serotonină (de exemplu, în depresie), consumul
consumul de cofeină, alcool și/sau țigări și perioadele scurte înainte de culcare
exerciții fizice, stres sau prea multă lumină artificială seara.

Atenție: oricine își petrece noaptea târziu în fața smartphone-ului, a televizorului sau a laptopului
sau laptop va afecta negativ eliberarea hormonului.

Depresia și melatonina

Studiile arată că persoanele care suferă de depresie adesea
o activitate mai scăzută sau neurotransmițători de serotonină
dezechilibre - printre alți factori care pot contribui la
depresie. Deoarece producția de melatonină necesită serotonină
melatonină, o lipsă de melatonină poate duce la somn prelungit, noapte
agitație nocturnă, mai multă veghe și o nevoie crescută de somn
mai mare de somn.

În acest context, o echipă de cercetători australieni a identificat nevoia de melatonină sau de o
o substanță înrudită, agomelatina. În revista medicală "The Lancet"
în revista "The Lancet", în 2011, se arată că
agomelatina, 24 la sută dintre pacienții implicați au avut mai puține
recidivă și au îmbunătățit calitatea somnului. De asemenea, starea de veghe a scăzut. Alte
efecte secundare au fost mai puține comparativ cu alte antidepresive. Acest lucru
probabil datorită legării la receptorii de melatonină și la
receptorilor de serotonină din creier, potrivit oamenilor de știință.

Migrena și melatonina

Somnul slab sau insuficient și deficitul de melatonină rezultat pot contribui la
atacurile de migrenă.

Melatonina nu numai că a redus durerea care a durat zile întregi, dar a și
tolerată mai bine decât amitriptilina (ingredientul activ al amitriptilinei
utilizată adesea în neurologie și psihiatrie pentru
durerea cronică și depresia) și a avut un efect pozitiv asupra
procesul de vindecare a leziunilor vasculare și a inflamației. Melatonina suplimentară
poate fi utilă în cazul migrenelor.